Audiere CONT privind combaterea fraudei și corupției
Audiere CONT privind combaterea fraudei și corupției
iulie 6, 2020
Am luat astăzi cuvântul în cadrul audierii cu privire la combaterea fraudei și corupției din statele membre, organizată de Comisia CONT, în prezența mai multor oficiali naționali și europeni, printre care Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, și Procurorul șef al DNA, Crin Bologa.
România a făcut până acum obiectul a 11 investigații OLAF și a primit totodată 84 de recomandări de începere a urmăririi penale, cele mai multe din tot spațiul Uniunii Europene.
În egală măsură:
📌 Între 2010 și 2018, OLAF a finalizat peste 1900 de investigații și a recomandat recuperarea a peste 6.9 miliarde EUR la bugetul UE;
📌 OLAF a făcut peste 2500 de recomandări pentru acțiuni juridice, disciplinare, financiare sau administrative autorităților competente ale UE și din statele membre;
📌 În 2018, au existat 319 cazuri în care autoritățile din statele membre au luat decizii privind continuarea investigațiilor ca urmare a recomandărilor OLAF;
📌 Doar în 116 cazuri autoritățile din statele membre au decis acceptarea recomandărilor OLAF și continuarea investigațiilor, în timp ce în celelalte 203 cazuri, recomandările OLAF au fost respinse de către procurorii naționali;
📌 Rată de acceptare a recomandărilor și de începere a urmăririi penale în ultimii ani a fost de sub 50% (47% în 2015, 44% în 2016, 42% în 2017 și 36% în 2018), în timp ce cea mai frecventă justificarea a fost faptul că OLAF nu are competențe pentru a culege probe în materie de drept penal și astfel rapoartele OLAF nu pot fi folosite că probă în proces, întocmirea lor nerespectand garanțiile procedurale tipice unui proces penal;
📌 În cele mai multe cazuri, procurorii trebuie să refacă probele pentru a fi procedural acceptabile.
Din aceste motive și nu numai, colaborarea dintre OLAF și Parchetul European este esențială, iar felul în care va fi ea operaționalizată joacă un rol cheie în identificarea fraudelor și recuperarea prejudiciilor acestora.
În acest context, sunt câteva elemente care trebuie securizate în această viitoare colaborare dintre OLAF și Parchetul European. Printre ele:
👉 Rapoartele OLAF să fie admise ca probe în cadrul procedurilor juridice și administrative;
👉 Parchetul European să poată cere OLAF să respecte anumite standarde procedurale atunci când OLAF realizează măsuri complementare de investigație;
👉 OLAF să sisteze orice anchetă, atâta timp cât Parchetul European are o investigație pe rol și să pună la dispoziția Parchetului orice informație solicitată.
În același timp, am dat România ca exemplu de succes în privința colaborării dintre autoritățile naționale și OLAF – dosarul TelDrum în care DNA a dat curs recomandărilor OLAF de a recupera toate cele 21 milioane EUR prejudiciate și în care Liviu Dragnea este acum inculpat.
Am luat astăzi cuvântul în cadrul audierii cu privire la combaterea fraudei și corupției din statele membre, organizată de Comisia CONT, în prezența mai multor oficiali naționali și europeni, printre care Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, și Procurorul șef al DNA, Crin Bologa. România a făcut până acum obiectul a 11 investigații OLAF și a primit totodată 84 de recomandări de începere a urmăririi penale, cele mai multe din tot spațiul Uniunii Europene.În egală măsură:📌 Între 2010 și 2018, OLAF a finalizat peste 1900 de investigații și a recomandat recuperarea a peste 6.9 miliarde EUR la bugetul UE; 📌 OLAF a făcut peste 2500 de recomandări pentru acțiuni juridice, disciplinare, financiare sau administrative autorităților competente ale UE și din statele membre; 📌 În 2018, au existat 319 cazuri în care autoritățile din statele membre au luat decizii privind continuarea investigațiilor ca urmare a recomandărilor OLAF; 📌 Doar în 116 cazuri autoritățile din statele membre au decis acceptarea recomandărilor OLAF și continuarea investigațiilor, în timp ce în celelalte 203 cazuri, recomandările OLAF au fost respinse de către procurorii naționali; 📌 Rată de acceptare a recomandărilor și de începere a urmăririi penale în ultimii ani a fost de sub 50% (47% în 2015, 44% în 2016, 42% în 2017 și 36% în 2018), în timp ce cea mai frecventă justificarea a fost faptul că OLAF nu are competențe pentru a culege probe în materie de drept penal și astfel rapoartele OLAF nu pot fi folosite că probă în proces, întocmirea lor nerespectand garanțiile procedurale tipice unui proces penal; 📌 În cele mai multe cazuri, procurorii trebuie să refacă probele pentru a fi procedural acceptabile. Din aceste motive și nu numai, colaborarea dintre OLAF și Parchetul European este esențială, iar felul în care va fi ea operaționalizată joacă un rol cheie în identificarea fraudelor și recuperarea prejudiciilor acestora. În acest context, sunt câteva elemente care trebuie securizate în această viitoare colaborare dintre OLAF și Parchetul European. Printre ele: 👉 Rapoartele OLAF să fie admise ca probe în cadrul procedurilor juridice și administrative;👉 Parchetul European să poată cere OLAF să respecte anumite standarde procedurale atunci când OLAF realizează măsuri complementare de investigație; 👉 OLAF să sisteze orice anchetă, atâta timp cât Parchetul European are o investigație pe rol și să pună la dispoziția Parchetului orice informație solicitată.În același timp, am dat România ca exemplu de succes în privința colaborării dintre autoritățile naționale și OLAF – dosarul TelDrum în care DNA a dat curs recomandărilor OLAF de a recupera toate cele 21 milioane EUR prejudiciate și în care Liviu Dragnea este acum inculpat. Intervenția pe larg poate fi urmărită mai jos.
