Eurodeputaţii au adoptat o rezoluţie care cuprinde măsuri concrete pentru gestionarea crizei provocată de Covid 19 și ia în calcul consecințele acesteia.

Sporirea sprijinului pentru sistemele de sănătate din ţările membre, o strategie coordonată de ridicare a măsurilor de urgență și propunerea unui pachet masiv de investiții sunt câteva dintre măsurile propuse de europarlamentari ca răspuns la criza provocată de Covid 19.

 De la Ramona Strugariu, europarlamentar USR PLUS, am aflat cum a luat naștere acest text de rezoluție. T

„Aș vrea, în primul rând, să specific că această rezoluție a fost o inițiativă a grupului Renew Europe, pentru că noi am simțit nevoia unui răspuns politic rapid și coerent la această criză. Au existat foarte multe voci care au spus că poate UE nu face suficient, că nu sunt vizibile acțiunile Comisiei Europene, că statele membre sunt nehotărâte. În acest context era nevoie de o reacție politică foarte fermă a Parlamentului European. Noi am propus această rezoluție și am susținut organizarea acestei sesiuni plenare pentru a adopta rezoluția. Astfel că în mare parte, textul respectiv este rezultatul contribuției grupului Renew Europe și al unor negocieri foarte susținute de a avea un răspuns curajos politic la criză.”

Acțiunea comună la nivel european de combatere a pandemiei de COVID-19 este indispensabilă, așa spune textul rezoluției, iar europarlamentarul Ramona Strugariu ne dă amănunte.  

„Rezoluția s-a uitat la trei dimensiuni. S-a uitat la dimensiunea de solidaritate și de răspuns foarte rapid și coerent în domeniul sănătății, acolo unde știm că nu există o competență directă prin tratate și că este un domeniu cu probleme foarte mari de coordonare. Rezoluția propune ca răspuns un mecanism european care să coordoneze o reacție comună, transfrontalieră, la orice tip de criză sanitară viitoare. Avem mare nevoie de acest tip de mecanism, ceea ce înseamnă competență sporită în zona de sănătate. 

După aceea, având în vedere că avem deja niște structuri, ele au nevoie de competențe sporite, este iarăși o chestiune adresată în rezoluție. Trebuie să creștem bugetul și să mărim schemele de personal pentru Centrul European de Prevenirea și Combatere al Bolilor, pentru Agenția Europeană a Medicamentului. Dincolo de dimensiunea de sănătate, ne-am uitat la dimensiunea economică. Redresarea economică, investiții masive, linii de finanțare dedicate și măsuri complementare de sprijin în cazul întreprinderilor grav afectate de criză. 

Avem practic nevoie de soluții pe termen lung și aici ne uităm la Cadrul Financiar Multianual care va trebui reconfigurat. Avem nevoie de injecții de capital, avem nevoie de o implicare mult mai fermă a Băncii Europene de Investiții. Toate aceste elemente au fost adopate în acest pachet ambițios pe care îl propune Parlamentul European și în această rezoluție. 

Al treilea lucru la care ne-am uitat a fost dimensiunea drepturilor și libertăților de respectare a statului de drept și a valorilor europene în perioadă de criză. Și sunt câteva elemente cheie acolo. Am avut, în primul rând, în vedere sancționarea fermă a tuturor derapajelor antidemocratice , dând exemplele din Ungaria și Polonia. Sunt state în care guverne și lideri răstoarnă valorile și echilibrul statului de drept, decizând arbitrar instaurarea stării de urgență pe perioadă nedeterminată, cum a procedat premierul Viktor Orban. Sau, continuând cu exemplul Poloniei, unde a existat presiunea de a organizarea de alegeri legislative, s-a ignorant sănătatea publică și dimensiunea democratică și de monitorizare a acestor alegeri, imposibil de realizat în aceste condiții.”

Interviul pe larg: https://www.rri.ro/ro_ro/rezolutia_parlamentului_european_ca_raspuns_la_criza_provocata_de_covid_19-2617274