Eurodeputatul Ramona Strugariu (USR-PLUS, Renew Europe) a cerut joi, în plenul Parlamentului European, ca guvernul premierului maghiar Viktor Orban să nu mai primeasc niciun ban din fondurile europene până când regimul aflat la putere la Budapesta nu revine la respectarea valorilor europene.
“Am cerut Comisiei Europene, reprezentată în plen de comisara Věra Jourová, ca Orban şi guvernul de la Budapesta să nu mai primească niciun ban din fonduri europene până când nu revin pe calea europeană. Da, cetățenii maghiari sunt îndreptățiți să primească acești bani – societatea civilă, mediul antreprenorial, comunitățile în ansamblul lor, dar direct de la Comisia Europeană şi sub managementul direct al Comisiei. Guvernul Orban nu are dreptul să finanțeze propaganda antieuropeană cu bani europeni“, a scris Strugariu, pe pagina sa de Facebook.
Eurodeputații au dezbătut joi, în sesiune plenară la Bruxelles, situația din Ungaria. Criza coronavirusului a determinat apariția unor noi preocupări cu privire la statul de drept în Ungaria, deoarece guvernul de la Budapesta are acum puterea de a decide prin decret pentru o perioadă nedeterminată de timp. De altfel, premierul maghiar Viktor Orban a fost invitat de către președintele PE, David Sassoli, să ia parte la această dezbatere, însă liderul de la Budapesta a refuzat.
La precedenta sesiune plenară, deputații și-au exprimat îngrijorarea cu privire la măsurile adoptate de guvernul maghiar de de a prelungi pe termen nelimitat starea de urgență, de a autoriza guvernul să guverneze prin decret pe termen nelimitat și de a slăbi supravegherea de către Parlament a stării de urgență.
În intervenția sa de joi, în numele grupului Renew Europe, Ramona Strugariu a mai solicitat demararea procedurilor de infringement împotriva Ungariei.
“Am vorbit astăzi, în plenul Parlamentului European, despre abuzurile regimului Orban în Ungaria, despre așa-zisa luptă împotriva pandemiei, care în concepția guvernului de la Budapesta s-ar traduce prin arestarea unor oameni nevinovați, reducerea la tăcere a jurnaliștilor și a societății civile sau respingerea Convenției de la Istanbul. Toate aceste motive reprezintă un temei suficient de bun pentru ca UE să demareze urgent procedurile de infringement împotriva Ungariei. Iar acest lucru nu reprezintă o acțiune împotriva cetățenilor maghiari, ci sancționarea unui guvern totalitar, care și-a depășit de multă vreme atribuțiile”, a spus eurodeputatul român.
Ramona Strugariu este raportor permanent al grupului Renew Europe în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European pentru dosarele și propunerile legislative care vizează spălarea de bani.
Ungaria se confruntă în prezent cu procedurile de la articolul 7 în temeiul Tratatului UE, utilizate atunci când o țară membră manifestă riscul încălcării valorilor fundamentale prevăzute la articolul 2. Articolul 7 din Tratat a fost activat împotriva Ungariei de către Parlamentul European, în anul 2018, iar decizia a fost precedată și de o dezbatere cu prim-ministrul maghiar, Viktor Orban, în plenul legislativului european. Denumit și “opțiunea nucleară”, articolul 7 prevede ca sancțiune, în ultimă instanță, suspendarea dreptului de vot în Consiliu pentru statul vizat de procedură, însă o asemenea decizie necesită unanimitatea celorlalte țări membre.
În același context, partidul Fidesz este suspendat din forurile statutare ale PPE începând din martie 2019, decizia fiind prelungită la începutul acestui an pe termen nelimitat. De asemenea, 13 lideri ai unor partide membre ale Partidului Popular European din 11 țări au solicitat președintelui PPE, Donald Tusk, excluderea partidului condus de Viktor Orban din această familie politică europeană.
Parlamentul maghiar a votat la finalul lunii martie cu o majoritate de două treimi în favoarea unei legi care permite guvernului premierului Viktor Orbán să guverneze prin ordonanțe de guvern pe termen nelimitat. Orban a obţinut astfel undă verde de la legiuitori pentru a legifera prin ordonanţe în cadrul unei stări de urgenţă pe perioadă nedeterminată, pe care opoziţia o consideră “disproporţionată” în lupta împotriva noului coronavirus. Proiectul de lege permite guvernului să prelungească pe termen nedefinit starea de urgenţă, intrată în vigoare în 11 martie, fără a mai cere avizul parlamentului. Sub acest regim al stării de urgenţă, guvernul ar putea “să suspende utilizarea anumitor legi prin decret, să se distanţeze de dispoziţii statutare şi să introducă alte măsuri extraordinare, cu scopul de a garanta stabilitatea vieţii, a sănătăţii, securitatea personală şi materială a cetăţenilor, precum şi economia”, scrie în proiectul premierului Viktor Orban. Textul mai prevede de asemenea instituirea pedepselor cu închisoarea pentru difuzarea de ”ştiri false”, ceea ce a dus la protestul opoziției și al puținelor instituții independente de presă din țară.
Urmare a acestor evoluții, organizația Freedom House a consemnat în raportul său anual că Ungaria premierului Viktor Orban nu mai este considerată o democrație, ci “un regim hibrid între democrații și autocrații”.