Am participat astăzi la o masă rotundă, organizată de Renew Europe, referitoare la politica de extindere a Uniunii Europene și la modul în care putem continua, în mod aplicat, discuțiile despre integrarea europeană a țărilor din Balcanii de Vest. 

În timpul intervenției mele, am amintit următoarele: 

🔸 ca și pentru România, integrarea europeană este un proces obligatoriu și reprezintă un element central în procesul de democratizare a țărilor din Balcanii de Vest; 

🔸 aderarea la UE este un proces complicat, cu atât mai mult când vine vorba de reformarea din temelii a economiei sau sectorului de business, reformare care să asigure competitivitatea economiilor pe piața internă. Acest lucru se poate transforma într-o reușită de țară doar atunci când toate forțele politice ajung la un consens;

🔸 în 1998, atunci când România a început discuțiile de aderare la UE, țara noastră se situa la 26% din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE, fiind cotată ca cea mai săracă țară candidată. În 2018, dupa 11 ani de la aderare, am depășit 66%. Evoluția este una spectaculoasă și a fost resimțită în societate. Aceeași creștere economică poate fi generată și în țările din Balcanii de Vest, odată cu aderarea;

🔸 ceea ce este îngrijorător este faptul că în majoritatea acestor țări, șomajul variază între 55-65%, iar creșterea economică (3,2-3,7%) este insuficientă pentru a reduce decalajul. Un studiu recent arată că în lipsa adoptării unor reforme economice sustenabile, țărilor din Balcanii de Vest le va lua între 43 și 200 de ani să ajungă la nivelul de trai european al zilelor noastre;

🔸 acum avem, mai mult decât oricând, șansa de a pune capăt acestor disparități și situații stânjenitoare în care liderii din Balcanii de Vest pretind reforme, în timp ce noi generăm false așteptări referitoare la procesul de extindere. Avem datoria de a încuraja dialogul onest și de a susține economic, și nu numai, forțele care chiar își doresc aderarea și luptă pentru aceasta, pe de-o parte, în timp ce sancționăm lipsa de consecvență și stagnarea. Pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, Parlamentul a propus alocarea a 14,66 miliarde de euro, fonduri de pre-aderare, care să meargă în această direcție;

🔸 nu în ultimul rând, o justiție independentă este esențială pentru procesul de aderare, în toate aceste state. Legăturile cu mediul economic sunt directe, chiar dacă nu par, la prima vedere. Fără un sistem independent de justiție corupția şi ilegalitățile cresc semnificativ. Iar un sistem profund corupt nu va fi niciodată un sistem competitiv economic şi dezvoltat la standardele pe care le aşteptăm. De asemenea, digitalizarea şi simplificarea administrativă sunt, de exemplu, în acelaşi timp factori care stimulează creşterea economică şi elemente care asigură transparența şi previn corupția. Registre unice, evidențierea beneficiarilor reali – toate acestea contează esențial în ecuația economiei şi a justiției, în egală măsură;

🔸 în ceea ce priveşte drepturile fundamentale, este esențial ca toate acele state care au aspirații de a deveni state membre să se comporte în litera şi spiritul legislației europene aferente. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene este un reper major. Situații precum expulzarea forțată a unor profesori sau activişti, solicitanți de azil politic, către țări precum Turcia ar trebui să nu existe. Iar dacă au existat, să nu se mai repete niciodată.