Am adoptat pe 19 decembrie, la Strasbourg, declarația finală și recomandările celei de-a VII-a reuniuni a Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Republica Moldova. Toate amendamentele pe care le-am propus au fost incluse sau reflectate, într-o formă sau alta, în varianta finală a Declarației negociată astăzi şi pe care o puteți consulta aici

Textul este unul solid, cu mesaje clare, care presupun angajamente ferme și garanții din partea Guvernului de la Chișinău în privința reformelor, a independenței justiției, a libertății de exprimare, a responsabilității economice și sociale, precum și a securității energetice.

Pe 18 decembrie m-am întâlnit cu reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova cu care am discutat despre ultimele evoluții cu privire la reforma justiției, primele acțiuni ale noului guvern și pașii care vor urma în perioada imediat următoare.

🔸 14 noiembrie – Guvernul Chicu depune jurământul în fața președintelui Igor Dodon;

🔸 18 noiembrie – Noul Ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, recunoaşte rezultatele concursului pentru funcția de procuror general;26 noiembrie – Procurorii anticorupţie reiau ancheta privind finanţarea din Rusia a PSRM, anulând ordonanţa din 8 iulie, prin care procurorii refuzaseră anchetarea cazului din lipsă de probe. Conform acuzaţiilor, Igor Dodon ar fi primit lunar de la ruși până la un milion de dolari pentru finanţarea PSRM.

🔸 28 noiembrie – Consiliul Superior al Procurorilor îl propune pe Alexandr Stoianoglo pentru funcția de procuror general; 

🔸 29 noiembrie – Igor Dodon semnează decretul prezidențial de numire a lui Alexandr Stoianoglo ca procuror general al Republicii Moldova;

🔸 5 decembrie – Se încearcă transferarea, într-una dintre secţiile Procuraturii Generale, a lui Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție;

🔸 7 decembrie – Procurorul general Alexandr Stoianoglo dispune efectuarea unui control amănunţit al activităţii Procuraturii Anticorupţie şi Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale;

🔸 9 decembrie – Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, a fost suspendat din funcţie; 

🔸9 decembrie – Stoianoglo sistează interimatul procurorului Dorin Compan la șefia PCCOCS;

🔸 10 decembrie – În cadrul unui interviu pentru Deutsche Welle, Viorel Morari afirmă că presiunile la care este supus din partea procurorului general sunt generate de redeschiderea investigațiilor în dosarul cu privire la finanțarea ilicită din Rusia a activității PSRM, dar și de o investigație nouă, în desfășurare, care îi vizează pe unii deputați din actuala legislatură; 

🔸 9 ianuarie – Unul dintre procurorii anticorupție, Roman Statnîi, îl informează pe procurorul general despre un posibil trafic de influență în dosarul care-l vizează pe fostul judecător al CSJ, Oleg Sternioală, cercetat pentru spălare de bani. Roman Statnîi află că Oleg Sternioală se folosește de influența unor persoane din cadrul Procuraturii Generale, cărora li s-au oferit sume consistente de bani, pentru ca procurorului Statnîi să îi fie aplicate sancțiuni disciplinare și să fie eliberat din funcție în urma controlului care are loc la Procuratura Anticorupție;

🔸 10 ianuarie – Procurorul Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, care investiga posibila finanțare ilegală a PSRM și a campaniei prezidențiale din 2016 de către Rusia, a fost reținut pentru 72 de ore, într-un așa-zis dosar legat de fals în acte publice;

🔸 11 ianuarie – Conform unor surse locale, dosarul privind finanțarea din Rusia a Partidului Socialiștilor ar fi fost transferat de la Procuratura Anticorupție la Procuratura Generală, în ultima zi de efectuare a controlului dispus de Alexandr Stoianoglo; 

🔸 13 ianuarie – Viorel Morari declară că reținerea lui este făcută la comanda politică a lui Igor Dodon, a conducerii Procuraturii Generale și a unor adjuncți ai procuraturii.

Ce se întâmplă cu justiția din Republica Moldova, într-o succesiune de secvenţe relevante: pare că oamenii care deranjează cel mai mult, odată cu venirea noului procuror general, sunt chiar cei care îşi fac treaba şi care vor să investigheze politicieni şi cazuri de înaltă corupție. Asta nu coincide deloc cu angajamentul guvernului Chicu pentru o justiție eficientă şi independentă, nici cu planul în 8 puncte pe care l-a prezentat imediat după căderea guvernului Sandu. Aşa cum spuneam în multiplele interviuri pe care le-am acordat, respectarea acestor angajamente înseamnă livrabile, nu promisiuni. Înseamnă un procuror general curajos şi ambițios, care să demareze, nu să sufoce anchete. Înseamnă dosare solide, bani recuperați şi condamnări pe măsură. Până acum, văd că mergem în direcția inversă.