După 10 ani de colaborare tot mai strânsă dintre UE și statele din cadrul Parteneriatului Estic, nivelul de sprijin al cetățenilor din regiune față de structurile UE este în creștere. Astăzi, peste 58% din populația din Europa de Est și Caucazul de Sud vede în UE cel mai de încredere partener extern, în timp ce alți 54% sunt conștienți de sprijinul financiar acordat de UE în perioada 2014-2020.

Presiunea Uniunii de a nu dezamăgi este direct proporțională cu așteptările cetățenilor din aceste state. De aceea, perspectiva extinderii UE trebuie să rămână o opțiune deschisă pentru toate aceste țări care fac eforturi mari în lupta pentru consolidarea statului de drept. Nu toate la fel, nu în acelaşi ritm şi cu acelaşi entuziasm, nuanțările sunt necesare. Dar trebuie să păstrăm acest angajament, care a condus la un proces sinonim cu democratizarea multor state membre care sunt acum în Uniune, inclusiv România. 

În egală măsură, am subliniat astăzi că UE nu trebuie să subestimeze acțiunile coordonate ale Uniunii Economice Euroasiatice din zonă, care pot influența negativ parcursul european al statelor din Vecinătatea Estică și am propus întărirea mecanismelor de finanțare, care cu o monitorizare eficientă pot fi mai puțin birocratizate și mai ușor de accesat de către statele din această regiune. 

Printre principalele concluzii ale evenimentului de seară: 

🔸 UE trebuie să negocieze un instrument de finanțare clar, simplu și dedicat țărilor din cadrul Parteneriatului Estic;

🔸 este necesară identificarea a 5-7 arii principale de priorități: rezistență instituțională şi stabilitate politică, securitate energetică, combaterea eficientă a corupției, consolidarea societății civile, lupta împotriva dezinformării, susținerea afacerilor locale și a IMM-urilor, infrastructură și conectivitate; 

🔸 avem nevoie de o mai bună comunicare a obiectivelor și rezultatelor proiectelor UE în regiune, promovând valorile fundamentale ale Uniunii prin campanii media coordonate;

🔸 avem nevoie de o prezență mai mare în regiune, creșterea vizitelor în regiune, întâlniri nu numai cu oficiali
guvernamentali, ci și cu reprezentanți ai societății civile, ai autorităților comunităților locale; people-to-people contacts şi construirea de rețele este un proces esențial în care ne putem implica mult mai mult; 

Pe de altă parte, statele asociate Parteneriatului Estic trebuie să:

🔸 construiască şi respecte reformele sistemului judiciar și să demonstreze disponibilitatea politică pentru înfăptuirea unor reforme reale în acest sens: instanțe de judecată independente, procurori independenți, proceduri echilibrate pentru numirea judecătorilor si procurorilor de prim rang, consens politic, cadru legislativ puternic, care nu este afectat de imunitățile politice și alte privilegii asociate ocupării funcției publice. În România, acest “pact politic” dinainte de aderare în care partidele politice, indiferent de culoare, s-au angajat să susțină ferm acest proces, a contat esențial. 

🔸 să adapteze cadrul legislativ pentru a asigura dezvoltarea liberă a societății civile, făcând din implicarea și consultarea acesteia în timpul procesului legislativ o practică obișnuită;

🔸 să sprijine presa independentă și să adapteze cadrul legislativ actual pentru limitarea concentrării mass-mediei în mâinile oligarhilor și a politicienilor influenți; aici putem ajuta şi noi, cu instrumente care să încurajeze presa independentă şi să o sprijine în caz de abuzuri;

🔸 să aibă curajul de a îşi asuma reforme instituționale bazate pe meritocrație și transparență.

Făcând un pas înapoi, la multe dintre aceste capitole avem semnificativ de lucru inclusiv în interiorul Uniunii. Dar asta nu înseamnă că trebuie să coborâm standardele şi să ne mulțumim cu puțin, cu politici diluate şi măsuri superficiale.

Trebuie să facem efortul comun de a ajunge acolo. Iar statele din Parteneriatul Estic, cu precădere Moldova, Ucraina şi Georgia pot fi mai aproape şi mai implicate în acest efort.